Invers

Ţi se pare că schimbarea e atât de mare,
Încât nu mă mai recunoşti.
Eu am fost dintotdeauna aici,
Şi m-am schimbat mereu,
Aşa cum face fiecare dintre noi.
Sunt lucruri normale,
Pe care trebuie să le accepţi.
Dacă m-ai fi privit de la început,
Ai fi văzut schimbările prin care trec.
Minore,
De altfel.
Dar acum, uite,
Ai citit primele mele gânduri,
Şi apoi treci direct la ultimele,
Şi e normal că nu mai înţelegi nimic!
Eu nu m-am schimbat dintr-o dată,
Aşa cum nu ai făcut-o nici tu.
Totul a venit treptat,
Ca nişte lucruri fireşti,
Care trebuiau să apară,
Pe parcurs,
Pentru a ne completa sinele.
E adevărat,
E mai complicat decât aş fi crezut
La început,
Dar asta face parte din mine,
Din tine,
Şi nu putem nega nimic.
Schimbări vor fi mereu,
Pentru că şi timpul trece!
Iar noi nu ne oprim
Şi înfruntăm timpul,
Doar pentru că vrem noi să rămânem la fel.
Nu se poate.
Este ceva normal,
Aşa că te rog,
Înainte de a face ochii mari,
Şi a te mira pentru ce găseşti aici,
Începe mai întâi cu începutul,
Nu cu sfârşitul,
Aşa cum mă prezint aici,
În faţa ta.
Citeşte-mă invers
Decât îţi este permis aici.
Îţi garantez că schimbările pe care
Le vei observa
Îţi vor părea
Mai puţin dramatice,
Şi îmi vei urmări cursul firesc.
Citeşte primele mele gânduri,
Apoi următoarele,
Şi tot aşa.
La final,
Mă vei fi citit aşa cum trebuia s-o faci
De la început.
Citeşte-mă invers,
Doar aşa mă poţi înţelege!