luni, 31 martie 2014

Material

La început e totul frumos,
Şi ca în vis.
E ca şi cum accepți,
Cu bună ştiință,
Ca ochii şi privirea
Să-ți fie acoperite de un văl.
Şi inima, şi mintea
Nu se sustrag acoperirii.
Şi la început grosimea vălului
Este mare.
Foarte mare.
Şi te acoperă atât de plăcut,
Căci tu,
Care n-aveai formă,
Capeți una.
Tu, care n-aveai inimă,
Primeşti o alta în dar,
Pentru a o proteja şi a o ține în tine.
E inima persoanei iubite.
Primeşti și văl,
Şi inimă,
Şi vise.
Visezi,
Şi visezi atât de des,
Încât visul,
Ajutat de văl,
Se transformă-n realitate.
O realitate... ireală,
Visată,
Cu lipsuri.
Şi fără adevăr.
Şi depinde de voi,
La început,
Să mențineți vălul deasupra,
Să vă înconjoare,
Să vă acopere,
Să vă fie casă și iubire.
Şi timpul trece,
Deşi el stă în loc.
Nu ştii cum să menții vălul la aceeași grosime,
Şi se toceşte.
De la vreme,
De la ploi,
De la momente singuratice,
Sau contradictorii.
Dar nu-i nimic,
Există căi de a face vălul mai rezistent,
Chiar dacă îşi pierde din grosime.
Şi spațiul dintre voi,
Acel spațiu care nu exista la-nceput,
Pentru că vălul era prea strâns și prea gros
Pentru a lăsa măcar să intre aerul,
Începe să crească.
Încet, încet,
Pe măsură ce vălul îşi pierde din densitate,
Şi se subțiază.
Acum,
Când vălul îşi schimbă forma,
Parcă şi visul
Începe să dispară...
Începi să trăiești o realitate... reală,
Şi puțin cam neprietenoasă,
Unde sunt toate momentele de altădată?
Şi-au luat zborul prin vălul
Ce permitea
Intrarea aerului de-afară?
Unde este persoana iubită
Şi cine stă alături de tine,
Acum?
Parcă ai recunoaşte persoana,
Şi totuși e alta.
E diferită,
E schimbată,
E altcineva.
Să fi fost vălul ăla atât de orbitor,
Încât o bună perioadă de timp
I-ai văzut doar strălucirea?
E drept,
Strălucirea se prelingea și pe ea...
Şi spațiul dintre voi creşte,
Şi apare distanța.
Încep certurile,
Şi nici alea,
Pentru că sunteți prea nesiguri,
Şi instabili,
Şi neştiutori,
Încât să ştiți cum se fabrică un nou văl.
Reproşuri...
Dorințe prea mari,
Neîmplinite,
Cât încă vălul ăla exista,
D-apoi acum...
Vălul e şi mai subțire,
Şi distanța dintre voi şi mai mare.
Vreți să faceți paşi către altceva,
Dar nu ştiți încotro.
Nu aveți instrucțiuni de folosire
Pentru o viață reală
Şi pentru un nou văl,
Gros,
Dens,
Care nu e elastic...
Al vostru a făcut găuri,
Pătrunde aerul de-afară,
Şi vi se pare toxic.
Nu, aerul dinăuntrul vălului era toxic.
Era plin de iubire...
Ați pierdut încet,
Vălul ce vă acoperea.
L-ați spălat prea des
Şi materialul n-a fost rezistent...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu