Uitare

În ultima vreme m-am tot zbătut,
Frământat,
Gândit,
Şi nu am ajuns nicăieri.
M-am adâncit tot mai mult
În marea de mistere
Care are denumirea de "EU".
Nu mai înţeleg nimic,
Sunt confuză,
Şi nu ştiu care ar fi următorul pas.
Aşa că,
Acum,
În momentul ăsta
Vreau să uit.
Da,
Să uit.
Vreau să iau toate gândurile mele,
Toate informaţiile,
Toate sentimentele
Şi să le pun într-un cufăr,
Şi cheia s-o arunc în ocean.
Da,
S-o arunc,
Nu s-o pun deoparte.
S-o arunc,
Ca să ştiu că merit să deschid cufărul ăla iar
Atunci când voi fi pregătită.
Va fi problema mea cum îl voi putea deschide
Atunci când va fi cazul.
Iar acum...
Acum vreau să uit tot,
Tot,
Tot,
Să uit până şi cum mă cheamă,
Unde stau,
Ce prieteni am sau nu,
Şi să mă las pe mine să mă sting,
Să mă scurg,
Să îmi acord liniştea aia
După care, se pare,
Tot tânjesc.
Cred.
Nu vreau să mai aud de nimeni o perioadă,
Vreau să nu-mi mai pese de nimic,
Nimic,
Nimeni şi nimic.
Aş vrea să uit,
Să uit,
Să uit tot ce caut eu aici,
Tot ce-mi doresc.
Vreau să mă fac nevăzută,
Invizibilă,
Să fiu aer şi să mă uiţi.
Cred că ar fi bine,
De fapt,
Să arunc şi cufărul ăla,
Nu doar cheia.
Da,
Da,
O s-arunc şi cufărul plin de voi.
Nu îmi pasă acum ce voi face
După ce mă voi fi trezit...
Vreau să uiţi că exist,
Vreau o perioadă în care nu mai gândesc,
Nu mai vorbesc,
Nu mai îmi pasă.
Setează-mă că pe un roboţel,
Şi lasă-mă să uit că mai trăiesc.
Vreau să termin ce-am început.
Vreau să uit,
Să uit,
Să uit...