Pariu

Uite în ce punct am ajuns.
Eu zic că nu e prea bine,
Nici pentru mine,
Nici pentru tine.
Oricât aş vrea să am universul meu,
Într-o viaţă ca asta
Trebuie să am parte şi de alte universuri.
Ca să nu o iau razna,
În timp.
Nimic nu-i imposibil.
Aşa că m-am gândit s-o las mai moale,
Şi să las universul meu deschis
Şi pentru tine,
Sau oricine va voi să intre.
Cred că am fost puţin (doar puţin?) cam dură,
Nedreaptă,
Şi mai ales rea,
Atunci când am hotărât să te exclud
Din universul meu,
În măsura în care tu mă iubeşti necondiţionat,
Iar eu nu ştiu să apreciez asta.
Şi nu ştiu de ce tot mă chinui,
În fond,
Nu asta e ce mi-am dorit acum mulţi ani?
Ba da.
Am primit ce-am vrut,
Şi-acum mă port ca şi cum
Nu-mi pasă.
De tine.
Dar îmi pasă.
E puţin aiurea,
Pentru că am vrut,
Dar ştii cum e,
Când vrei ceva,
Şi obţii,
S-ar putea să aibă şi "efecte" nedorite,
Dar asta e ce te completează pe tine
Şi ce ar trebui eu să înţeleg.
Ai fost universul meu înainte,
Pe urmă m-am schimbat,
Şi nu neapărat în bine.
Aş vrea să faci parte din universul meu,
Mai ales că acum eşti cam... lipsă din el.
Ai fost exclus,
Dar nu e vina ta.
Tu doar m-ai iubit fără limite.
O să dureze ceva
Să schimb lucrurile
Şi în favoarea ta,
Dar timpul le va aşeza pe toate la locul lor.
Iar locul meu ştii unde e.
Sunt conştientă,
Nu pot trăi o viaţă aşa.
Am nevoie de tine,
Cât am nevoie şi de ceilalţi.
O să dureze ceva să-mi revin,
Dar o să-mi revin.
Am lăsat garda jos.
Trebuie să fie bine.