Acuzare

Te acuz şi mi se pare că te porţi prosteşte.
Dar am aflat că e normal.
Eu nu am fost în aceeaşi situaţie până acum.
Şi nu ştiu cum aş proceda.
Îmi pot închipui,
Dar presupun că nu-i acelaşi lucru, nu?
Eşti inspiraţia mea,
De la un timp.
Aş scrie oricând,
Ţi-aş scrie oricând,
Deşi gelozia şi ignoranţa fac casă bună împreună.
De ce s-a ajuns aici?
Din vina noastră.
Amândoi am acordat o importanţă prea mare,
La un moment dat.
Sau poate nu,
Poate n-a fost prea multă,
Deşi momente de clarificare au existat.
Ideea e că vreau să ştii că am aflat
Care e cauza naturii tale: eu!
Şi situaţia în sine,
Cu tot ce are ea de... "oferit".
E ciudat cum mereu îţi cer scuze!
Şi da, îi punem capăt,
Deşi s-a terminat de mult noţiunea de "noi",
În caz că a fost vreodată.
Nu cunosc continuarea,
Dar aş putea să îmi închipui.
Dar nu la fel.
Ar fi cazul să fac ceva.
Dar cineva nu mă lasă să renunţ.
Ei îi spun în mai multe feluri.
Tu?