Inimă.

În lumea de azi,
În clipa aceasta,
Câţi n-am uitat de noi?
Suntem atât de manipulaţi de societate,
De oameni,
De tot,
Încât nu mai gândim decât cu mintea.
Calculăm tot în cele mai mici detalii,
Şi uităm de inimă.
Câte orori s-ar fi oprit
Dacă nu renunţam la ea!!...
Aş întreba un conducător
Dacă a ajuns acolo sus
Doar ascultând inima.
Mulţi mi-ar spune minciuni,
Cum că da,
Alţii mi-ar spune adevărul,
Iar alţii poate că au ales
În drumul lor, cu inima.
Şi eu?
Societatea mă îndeamnă să am cap,
Să gândesc,
Dar de-atâtea ori inima a avut dreptate!
Şi totuşi, fiind produs al societăţii,
Raţiunea mea de care ascult
E cea din cap.
Dar aş vrea o lume mai bună,
În care fiecare e mulţumit de viaţa sa.
Pentru că regina din viaţa lor a fost ea,
Inima.
Există astfel de persoane?
Hmm...
Toţi suntem produse ale societăţii.
Fabricaţi pe bandă rulantă...