marți, 8 iulie 2014

Iremediabil

Parcă ieri era azi,
Şi azi nu mai are scăpare...
Sunt momente care dispar,
Dispar din tine,
Încet, încet,
Ca şi cum totul se termină,
Şi te lasă într-un ocean de nesiguranță,
Incertitudini,
Şi idei pe care le arunci,
Sau le laşi să zacă acolo,
Până dispar şi ele
Ca toate acele momente,
Sau că toate acele persoane,
Care se sting,
Îşi sting privirile,
Închinzându-te în neant...
De ce ai impresia că eu nu simt nimic?
De ce ai impresia că dacă am schimbat
Locul,
M-am schimbat şi eu de tine?
Am dispărut puțin,
Rămăsesem pe drum,
Şi tu ai dispărut de tot...
Mi-am îngropat inima în aparențe,
Şi nu văd profunzimea lucrurilor.
Ai decis să te întorci acolo unde
Nu aparțineam,
Şi nu te pot aduce în stadiul de priviri
Care doresc...
Am uitat,
M-ai uitat,
Am o altă casă acum,
Iar pierderea din mine mă schimbă.
Şi totuși,
De ce crezi că nu simt nevoia să te aud,
Căutându-mă sub atingeri,
Respirații,
Concepte,
Libertăți?
Eu sunt tot aceeași,
Doar că timpul e altul,
Tu eşti altul,
Prezentul e altul.
M-ai uitat în oceanul de "ne-stări".
Şi eu mă voi lăsa uitată în ocean,
A venit vremea să fim genii în ale uitării...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu