Un gol oarecare

Nu știu ce gust ai fi lăsat,
Căci nu gustasem pe viu
Plăcerea de a te avea.
Dar tu ai trecut limite,
Și eu te-am urmat îndeaproape.
E prima oară când scriu despre tine,
Dar tu nu înțelegi graiul meu.
Ai înțeles imaginile,
Ai cerut părți din mine
De parcă eu, ca tot,
Nu mai contam.
Și m-ai făcut să visez,
Să ador,
Să doresc
Și să trec mai departe,
Aşa cum toate
Își găsesc drumul îmi lumea asta.
Eu pe al meu nu l-am găsit,
Dar tu,
Tu mi-ai deschis ochii.
Și am văzut prin ochii tăi,
Ceea ce trebuia să văd prin ochii mei.
Și totul e confuz acum,
Și e un dor,
Amestecat cu durere,
Zahăr (prea mult),
Dezamăgire
Și dorința de a șterge tot
Dar tot,
Inclusiv existența ta.
Eşti prea dulce
Ca să nu mi se facă rău.
Eşti prea corect,
Și doar eu să încalc limite?!
Eşti prea departe de sufletul meu,
Acum când asta vreau.
Ai vrut prea mult,
Și eu am pus piedici.
Acum ne facem că uităm,
Și că nu am văzut nimic.
Tu mai mult decât mine.
Eu nu pot face asta.
Eu nu uit și nu șterg nimic,
Deși gândul de a nu fi gustat
Din tine
Mă omoară.
Am să dau înapoi,
Ca tu să mergi înainte.
Recunosc perfect
Când rolul nu-mi mai vine turnat
Ca o mănușă.
Iar tu ai ales un alt actor
Pentru povestea ta.